12.7 C
Los Angeles
Saturday, February 8, 2025

Lansare Farma Innovation: Suplimente alimentare naturale

Farma Innovation lanseaza produse noi! Profesoara Mehedințu, șefa...

Salariul minim în UE: Diferențe semnificative între state

Salarii Minime in UE: O Mare Dezordine! Salariile...

Parc Eolian Crucea Est: 138 MW, Investiție 253 milioane euro

Electrica si Mega-Proiectul Eolian Crucea Est: Investitii...

Nicolae Breban: Un exemplu de iubire pentru poporul român

Economie si FinanciarNicolae Breban: Un exemplu de iubire pentru poporul român

Nicolae Breban: Un destin literar împotriva timpului

Am fost un copil fericit, da’ știu rădăcinile mele, părinții m-au iubit mult. Mama, un miracol, mi-a dat putere, curățenie sufletească, multă iubire. Tata, preot greco-catolic, arestat de unguri când eram mic, a refuzat să plece din Transilvania, un neam mândru, zicea el. A scăpat din închisoare, mama a vândut tot, am fugit la Lugoj. O grămadă de chestii s-au întâmplat, complicat.

Familia mea, luptă pentru latinitate, libertate țăranului român, demnitate. Sub ocupația austro-ungară, românii din Transilvania nu aveau drepturi, nici cetățenie. Biserica greco-catolică și Școala Ardeleană luptau pentru asta, latinitatea, calea spre civilizație, de obiceii așa era. E complicat de explicat. Un exemplu de iubire pt poporul român, așa zicea cineva.

Viața, cel mai mare dar, credința nu piere. Am renunțat la mine, familie, avere, pentru literatură. Sânge de român în mine, lupt pentru popor. Germania mi-a oferit tot, dar sufletul meu e în România. Mereu am ales România, chiar dacă Germania era mai bogată și oferea mai multe oportunități de a scrie.

Scriitorii, riscuri, vocația noastră, nimic și ceva, ceva e Dumnezeu. România e făcută pentru credință, cultură, agricultură. Nu mai pot face mult, dar în fiecare noapte țin discursuri poporului român. Convingerile mele, le exprim. Am publicat literatură adevărată, chiar în comunism, cărți ca și cum ar fi fost scrise în Franța. Am renunțat la tot, inclusiv la onoare, toți râdeau de mine.

Exmatriculat din liceu, facultate, autodidact. Lucrări monumentale, în ciuda sistemului. Mai liber decât colegii, înregimentați în acele abatoare numite universități staliniste. Nichita Stănescu, al doilea miracol, camarad adevărat, magistrul eleganței. Opera idealistă, atacat și admirat, un balans între critică și elogiu, gloria operei noastre. Complicat.

Directorul Gazetei Literare, Nichita adjunct. Stil autentic, literatură necenzurată, nebuni ne numeau. Nu eram nebun, doar crezul meu literar, nu mi-am trădat profesia. Anii lui Ceaușescu, liniștiți până în 1971, apoi rău. Vilă, mașini, bani, control, dar am renunțat la tot! Totul era complicat, cu cacatul timpului.

Autonomia esteticului, deviza noastră, mulți au râs, nu înțeleg. Turnul de Fildeș, ruptură de viața reală, dar trăim în mai multe realități. Scriitorii, o altă lume, fantezie, devine reală. Ideea lui Manolescu, postmodernism german, niciun fel de influență, politic, biserică, alte medii. Artele, literatura, știința, fără ingerință. Un raspuns satisfactoriu, cred.

Editura scriitorilor, Zaharia Stancu mi-a propus, am reușit, în ciuda sistemului. Libertate, valori fundamentale, tradiții. Am luptat mult, dar a meritat. O luptă seminificative.

Membru corespondent, titular al Academiei Române, romancier, eseist, poet, dramaturg, publicist, peste 50 de volume. Contribuție semnificativă, noutate în romanul românesc. Parcursul literar, complicat.

1961, schițe, nuvele în Gazeta Literară, Nichita m-a îndemnat. Moda schițelor, ușor de aprobat. ESPLA, o singură editură, sute de tineri. Francisca, premiul „Ion Creangă”, Animale Bolnave, Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor, „anul romanului”, l-am devansat pe Marin Preda. A apărut scriitorul Nicolae Breban.

Bunavestire, 1977, după amânări, cenzură, Editura Junimea. Excepțional, vervă, sarcastic, grotesc, stil inepuizabil, original, zicea Manolescu. Premiul Uniunii Scriitorilor. Am scris un roman mare, o construcție epică, dificilă, nu eram obișnuiți cu opere mari. Toți ziceau să nu scriu așa de mult, dar am reușit. Destin în istoria romanului românesc. Aș fi scris la fel oricând.

Bunavestire, printre primele zece romane românești, anchetă “Observator cultural”. Eugen Negrici, punct de hotar, a spulberat realismul tradițional, fără verosimil, cauzalități, motivații. Incriminat de Ceaușescu. Cu ce l-am deranjat?

Negrici, ignorarea regulilor scriiturii românești, anularea distincțiilor autor-narator etc., revoluție stilistică. Omul imprevizibil, ambigu, de necuprins. Incompatibilitate cu regimul comunist. Am deranjat cu abnegația mea, invidie, atacuri de la colegi. Francezii nici nu l-au acceptat, filosofie, istorie, psihologie, personaje complexe, structură diferită.

Daniel Cristea Enache, unul dintre marile romane, atemporalitate. Ioan Dumitrache, original, surprinde viața reală, adevărul, succint, clar. Creator, respect, lumea e schimbătoare, unic, talent, har, amprentă asupra literaturii române, apreciat de prieteni și dușmani. Opera mea, înțeleasă?

Cărțile mele sunt grele, greu de înțeles, nu mi-am ales maeștri români. Mann, Dostoievski, Nietzsche. Generațiile viitoare vor avea curaj, nu vor fi speriați. Mulți mă invidiază, stil autentic, nebunia de a nu mă lăsa controlat. Interzise în librării, din invidie, răutate, nesiguranță, lipsa de încredere. Complicat, complicat.

Am suspectat prezentul, Nichita, Călinescu, să nu se lase păcăliți, prezentul nu conține valori. Nietzsche, trecutul, tradiție, nimeni nu mai amintește, ne-am născut din tradiție, părinți, strămoși, originile românești, Moldova, Transilvania, Țara Românească. Uităm tradițiile, modernitatea nu creează valori. Secolul XX, murdar, fascism, nazism, bolșevism. 1990, Contemporanul, criteriile valorii, după o jumătate de secol de ură contra valorii.

Eugen Negrici, prezență stingheritoare, călăreț singuratic, himera marii literaturi. Înfruntă ridicolul, neîncrederea, ideal artistic, tărâmul necunoscut al ființei. Visuri neîmplinite?

Mi-am împlinit visuri neștiute. Bunavestire, nici nu am îndrăznit să visez. Idei puține și fixe, la fel ca la douăzeci de ani. Statornicie ideologică, o valoare, iluzia schimbării, progresului. Tudor Arghezi, Inscripție pe ușa poetului.

Nicolae Breban interviu literatura romana comunism
familie Breban radacini copilarie Transilvania
Romania Germania literatura alegere patrie
literatura adevarata comunism cenzura publicatie
Nichita Stanescu colaborare Gazeta Literara universitati staliniste
autonomia esteticului modernism influente politice
editura scriitorilor sistem comunist libertate
romanul romanesc evolutie Breban contributie
Bunavestire roman premiu cenzura comunista
Bunavestire critici literari impact romanul romanesc
Ceaușescu Bunavestire deranj regim comunist
opera Breban intelegere influente literare
Nietzsche Thomas Mann Dostoievski influenta
traditie valori modernitate secolul XX
visuri neimplinite Breban literatura

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles